De ziua ta

Vino, si nu te teme a ma omori, iubito
nu mai mi-e frica de nimic, acum ca am pierdut aproape tot ce am castigat vreodata.
Nu te sfii, taie adanc si nu te juca,
infige cat poti de mult, in inima, si ai grija sa nu mai misc, atunci cand il scoti.
Nu, nu e nevoie sa ma legi, sau sa-mi pui perna peste gura
o sa fiu cumine, nu o sa plang, daca vrei pot chiar sa te ajut
pot sa te mint, sa-ti spun ca nu te-am iubit niciodata, ca nu am vrut decat sa ma culc, si nu sa dorm, cu tine.
Invita-ti si 'prietenii', sa vada cum scapi, cum iti iei zborul, cum faci viitorul mai simplu, strivind trecutul,
si lasa-i sa aplaude, si sa rada inca o data, sa se simta bine si sa iti spuna ca au avut dreptate, cand iti reprosau
ca ai ales monstrul cu inima,
in locul printului,
ce conteaza ca printul e putred pe dinauntru.
Macar atata sa iti ofer de ziua ta, daca aur nu am, sa-ti cumpar cadouri scumpe
sau sa vin cu tine, acolo unde te duci, in calatoriile tale.
Iti ofer o minte mai goala, o inima mai goala, fara mine in nici una din ele
si poate si sentimentul nobil ca ai inceput o noua viata, mai buna, mai simpla, fara o grija in plus.
Nu e mai bine asa?
(cum sa fim doar amici, cand mi-ai aratat ca doar viata mea, e mult prea ieftina pentru un sarut de-al tau, iar elena, duca-se dracu, chiar crezi ca o vroiam pe ea in locul tau)

poem by Serban Raducu Bogdan
Added by Poetry Lover
Comment! | Vote! | Copy!